POEZII

CUPTOR

 

Splendori de vară-ajunse-n apogeu,

Când verdele pădurii e mult întunecat,

Culoare lungi de umbre şi crengile-au format,

Coroane de copaci se îndesesc mereu.

 

Sălbatici pui crescuţi ameninţă în toi

Miori şi berbecuţi ce pasc fără de griji

Că au scăpat de Paşte şi nu au fost ucişi,

Ştiu c-au câini de stână străjerii lor de soi.

 

Miros de fân cosit se-mprăştie-n răcoare

Şi grâul dă în copt, azi, mâine-n Bărăgan.

Multicolore flori se-mprăştie în lan

Cu aur pur stropită-i de soare mândra floare.

 

Vacanţierii veseli nici nu gândesc la muncă

În timp ce-agricultorii n-au timp ei de splendori,

Aşteapta prima pâine în valuri de sudori,

De termină o treabă, de alta se apucă.

 

Din luna lui cuptor curge noian de soare

Splendorile toride inundă tot şi toate.

În suflet omul are viaţă fără moarte

Şi în aceste clipe nimic nu îl mai doare.

2 gânduri despre „CUPTOR

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s